Vedeti ca daca am colindat, o venit Craciunul? Stiam eu!
Deci, da. A venit Craciunul. Cam repede, in opinia mea. Dar culmea, a venit si cu zapada. Partea ciudata e ca odata cu el se mai invecheste si buletinul meu cu-n an. Si imi aduc din nou aminte ca pe mine nu m-a adus barza, ci Mos Craciun. Dar ma consolez cu gandul ca "cine n-are un batran sa-si cumpere!". So, buy me!
Si sa nu deviem de la sarbatoarea Craciunului, vreau sa va spun ca-mi place la nebunie agitatia care se creeaza cand vin sarbatorile. Toata lumea intra in priza, se agita, cadouri, beculete, braduti, globuri, fundite, colinde, prajituri, vin fiert etc. Chiar simt ca e spirit de sarbatoare. Orasul e minunat, iar bradul din centru (din Tg. Mures) e de-a dreptul superb. (Cel din Sibiu e chiar groaznic. Strica toata frumusetea targului de Craciun din Piata Mare.)
Acum ar trebui sa incep cu urarile clasice, de sarbatori. Nu-mi plac, asa ca va urez urmatoarele:
- rezervoare/canistre/damigene/frigidere/ pline
- singurul medicament pe care-l luati sa fie o aspirina - pentru mahmureala si multa limonada (credeti-ma pe cuvant ca face minuni)
- sa mancati numai carne de vanat
- sa-i dati lectii lu' Patriciu cum se fac afacerile
- sa nu va angajati la stat (ca astia n-o sa va mai dea nici tichete de masa)
Si ca sa fiu eficienta, va anunt ca aceste urari sunt valabile si de revelion. Deci atunci, sa nu va asteptai sa va mai urez ceva. Voi fi probabil cu burta prea plina ca sa mai pot gandi (cu toate ca eu am creierul in cap, si culmea, il si folosesc - uneori).
Dar, pe scurt, daca n-ati inteles nimic din ce-am vrut sa va urez, va spun "SARBATORI FERICITE!"
marți, 22 decembrie 2009
miercuri, 16 decembrie 2009
Si-am petrecut 3 zile si 3 nopti, excat ca-n basme
Wow! ce saptamana! Plina si al naibii de frumoasa. Incep cu ziua de duminica. Ne-am adunat cam toti colegii care frecventam cursurile (vreo 14 in total, cu mici absente) si am pornit sa ne colindam profii. A fost ideea Alinei si recunosc, a fost geniala, pentru ca ce-a iesit... a fost SUPERB.
Si cum spuneam, duminica, pe la vreo 4:30 - 5 ne-am strans in Piata Mare. Cu chitara, clopotei si vocile din dotare. Ne-am dus la Alex, am facut o repetitie, am pus la punct planul A, B si C si ne-am urnit spre primul prof. Drumul pana acolo nici nu l-am simtit. Rasete, povesti, cantece... asa am tinut-o din prof in prof si din casa-n casa. Ba am mai colindat prin autobuz (ca bineinteles ca n-aveam bilet), ba un vin fiert, ba o colinda, seara a fost exceptionala. Cel mai interesant a fost ca am strabatut orasul in lung si-n lat, pe jos. Tocmai cald nu era, dar nu ne-am lasat!
Dupa ce-am terminat cu profii eram chiar fresh, asa ca am pus de-un after-party ad-hoc: Union - locul unde nu te poti distra decat daca esti student. Distractia a fost cu atat mai intensa, cu cat niciunul nu aveam bani. Nu va spun ora la care am ajuns acasa, va spun doar ca m-am trezit cu impresia ca m-am ingrasat peste noapte si aveam o tona jumate. Limonada mi-a fost cea mai buna prietena, si vorbitul in soapta a fost regula care-am impus-o in camera (pentru ziua de luni). Si va spun ca exact aceeasi senzatie au avut-o si majoritatea colegilor. Si asta din compasiune unul fata de celalat. Impreuna la bine si la greu/rau/durere de cap etc.
Luni dimineata (sau ma rog, atunci cand m-a trezit Manu) aflu ca seara o s-o luam de la capat. Mai aveam cateva case restante. La una din ele am fost invitati cu prea multa caldura si prea insistent ca sa nu onoram gazda cu un "scoala gazda din patut".
Asa ca luni seara, la 7, din nou Piata Mare, din nou drum luat la pas, de data asta insa, frigul era mai aspru. ...sau corpul nostru era mai...sensibil.
Ajungem, nimerim curtea, Andreea acordeaza chitara si ne incepem repertoriul. Suntem primiti cu bratele deschise, cu platouri pe masa, fructe in cos etc. Dupa ce am mai consumat cateva colinde am pornit spre urmatoarea pe lista. Si aici incepe partea interesanta: am mers o ora jumate pe jos (in acest interval de timp intra si traversarea caii ferate cu trenul pe ea) si bineinteles ca ne-am ratacit. Dupa ce Alina a oprit PATRU masini deodata in mijlocul strazii, am aflat si noi unde trebuie sa ajungem, si anume, sa ne intoarcem cam o juma' de ora si sa intram pe a doua la dreapta, nu pe prima cum am facut-o initial. Asa ca am luat-o cu autotalpa de la capat. In cele din urma, cu chiu, cu vai am gasit si blocul si profa. Am colindat, am mancat prajituri de casa foarte bune si am plecat. Cand iesim din bloc... SURPRIZA: zapada avea deja vreo 5-10 cm. Reactia noastra a fost similara cu cea a copiilor de gradinita: "iiieee, zapada!!" Asa ca drumul inapoi a fost chiar o placere. Si cand zic inapoi, ma refer la locul nostru de "concentrare" - DownTown. Aici am pus din nou de-un after party cu vin fiert si cantece folk la chitara. Sau ma rog, tentativa de cantece folk.
Din nou evit sa va spun ora de sosire acasa, precizez doar ora desteptarii: 7 dimineata - curs la S.L.J. Imediat dupa curs, ghiciti ce-am facut: ne-am adunat DIN NOU la un pahar de vin fiert.
...si uite-asa am chefuit noi trei zile si trei nopti (daca punem si seara de sambata, cu balul bobocilor), ca-n basmele lui Ispirescu.
Dragi colegi, precum am promis cu totii, astfel de actiuni vom mai intreprinde. Asa ca, la urmatoarea activitate speram sa-i spargem recordul lui Harap-Alb si sa chefuim de la 5 zile in sus.
Dragi profesori, va multumim ca ne-ati primit, ca ne-ati omenit (ce-mi place vorba asta ardeleneasca) si speram ca la anul sa ne primiti cu aceeasi placere ca si anul acesta.
Semnat, cei 14 studenti din anul II - Jurnalism.
P.S. lista de prezenta la colindat o dam sefelor de grupa. Va rugam sa o luati de la ele.
P.S. 2: suntem TOTI terminati! Vacanta scrie pe noi!
P.S. 3: ia priviti si poze:
...abia plecam din Piata Mare

Lautarul sef
...colindatul autobuzului
...cu indrumatorul nostru de an, strigand in loc de "cheese", "RESTANTA!!"
Cine suntem noi? JURNALISMUL!
...si bucuria noastra - ZAPADA!!
P.S. 4: mi-a fost extrem de greu sa aleg doar CATEVA poze. Sunt cateva sute.
Si cum spuneam, duminica, pe la vreo 4:30 - 5 ne-am strans in Piata Mare. Cu chitara, clopotei si vocile din dotare. Ne-am dus la Alex, am facut o repetitie, am pus la punct planul A, B si C si ne-am urnit spre primul prof. Drumul pana acolo nici nu l-am simtit. Rasete, povesti, cantece... asa am tinut-o din prof in prof si din casa-n casa. Ba am mai colindat prin autobuz (ca bineinteles ca n-aveam bilet), ba un vin fiert, ba o colinda, seara a fost exceptionala. Cel mai interesant a fost ca am strabatut orasul in lung si-n lat, pe jos. Tocmai cald nu era, dar nu ne-am lasat!
Dupa ce-am terminat cu profii eram chiar fresh, asa ca am pus de-un after-party ad-hoc: Union - locul unde nu te poti distra decat daca esti student. Distractia a fost cu atat mai intensa, cu cat niciunul nu aveam bani. Nu va spun ora la care am ajuns acasa, va spun doar ca m-am trezit cu impresia ca m-am ingrasat peste noapte si aveam o tona jumate. Limonada mi-a fost cea mai buna prietena, si vorbitul in soapta a fost regula care-am impus-o in camera (pentru ziua de luni). Si va spun ca exact aceeasi senzatie au avut-o si majoritatea colegilor. Si asta din compasiune unul fata de celalat. Impreuna la bine si la greu/rau/durere de cap etc.
Luni dimineata (sau ma rog, atunci cand m-a trezit Manu) aflu ca seara o s-o luam de la capat. Mai aveam cateva case restante. La una din ele am fost invitati cu prea multa caldura si prea insistent ca sa nu onoram gazda cu un "scoala gazda din patut".
Asa ca luni seara, la 7, din nou Piata Mare, din nou drum luat la pas, de data asta insa, frigul era mai aspru. ...sau corpul nostru era mai...sensibil.
Ajungem, nimerim curtea, Andreea acordeaza chitara si ne incepem repertoriul. Suntem primiti cu bratele deschise, cu platouri pe masa, fructe in cos etc. Dupa ce am mai consumat cateva colinde am pornit spre urmatoarea pe lista. Si aici incepe partea interesanta: am mers o ora jumate pe jos (in acest interval de timp intra si traversarea caii ferate cu trenul pe ea) si bineinteles ca ne-am ratacit. Dupa ce Alina a oprit PATRU masini deodata in mijlocul strazii, am aflat si noi unde trebuie sa ajungem, si anume, sa ne intoarcem cam o juma' de ora si sa intram pe a doua la dreapta, nu pe prima cum am facut-o initial. Asa ca am luat-o cu autotalpa de la capat. In cele din urma, cu chiu, cu vai am gasit si blocul si profa. Am colindat, am mancat prajituri de casa foarte bune si am plecat. Cand iesim din bloc... SURPRIZA: zapada avea deja vreo 5-10 cm. Reactia noastra a fost similara cu cea a copiilor de gradinita: "iiieee, zapada!!" Asa ca drumul inapoi a fost chiar o placere. Si cand zic inapoi, ma refer la locul nostru de "concentrare" - DownTown. Aici am pus din nou de-un after party cu vin fiert si cantece folk la chitara. Sau ma rog, tentativa de cantece folk.
Din nou evit sa va spun ora de sosire acasa, precizez doar ora desteptarii: 7 dimineata - curs la S.L.J. Imediat dupa curs, ghiciti ce-am facut: ne-am adunat DIN NOU la un pahar de vin fiert.
...si uite-asa am chefuit noi trei zile si trei nopti (daca punem si seara de sambata, cu balul bobocilor), ca-n basmele lui Ispirescu.
Dragi colegi, precum am promis cu totii, astfel de actiuni vom mai intreprinde. Asa ca, la urmatoarea activitate speram sa-i spargem recordul lui Harap-Alb si sa chefuim de la 5 zile in sus.
Dragi profesori, va multumim ca ne-ati primit, ca ne-ati omenit (ce-mi place vorba asta ardeleneasca) si speram ca la anul sa ne primiti cu aceeasi placere ca si anul acesta.
Semnat, cei 14 studenti din anul II - Jurnalism.
P.S. lista de prezenta la colindat o dam sefelor de grupa. Va rugam sa o luati de la ele.
P.S. 2: suntem TOTI terminati! Vacanta scrie pe noi!
P.S. 3: ia priviti si poze:
Lautarul sef
P.S. 4: mi-a fost extrem de greu sa aleg doar CATEVA poze. Sunt cateva sute.
sâmbătă, 12 decembrie 2009
Vine craciunul sau nu, noi tot colindam
Afara e frig, dar partea buna e ca eu stau in camera, la caldurica si-mi miroase a sarbatori. Asta e semn ca sunt aproape de "ziua imbatranirii". Mai am putin si voi sterge un zero si voi pune un 1 la coada varstei mele. Asta e singura parte nasoala. In rest astept partea cu bradul, cu pungile de cadouri si cu prajiturile.
Asta a fost doza de melancolie pe ziua de azi. Scurta sau seaca, a fost doza mea!
In alta ordine de idei simt nevoia sa dau raportul cum ca sunt inca in Sibiu. Desi initial programul era ca-mi iau o luna de vacanta, m-am hotarat sa mai raman putin in Sibiu, dar cu un scop bine definit: maine (adica duminica) mergem cu colindul. Ne-am adunat o mana de colegi care mergem sa ne colindam profii. Vedem maine ce-o sa iasa.
Daca o sa ma auziti plangandu-ma ca am restante, atunci sa stiti ca nu le-a placut profilor colinda si ne mai cheama si-n toamna sa le mai colindam si din curs.
O sa revin saptamana viitoare cu povestiri si impresii.
Si acum vreau sa inchei, spunandu-va o perla scoasa de una din colegele mele intr-o stare de... oboseala profunda:
Ea: "Tu, gelul asta de dus e murdar!"
Noi: "Hai sa-l spalam"
Asta a fost doza de melancolie pe ziua de azi. Scurta sau seaca, a fost doza mea!
In alta ordine de idei simt nevoia sa dau raportul cum ca sunt inca in Sibiu. Desi initial programul era ca-mi iau o luna de vacanta, m-am hotarat sa mai raman putin in Sibiu, dar cu un scop bine definit: maine (adica duminica) mergem cu colindul. Ne-am adunat o mana de colegi care mergem sa ne colindam profii. Vedem maine ce-o sa iasa.
Daca o sa ma auziti plangandu-ma ca am restante, atunci sa stiti ca nu le-a placut profilor colinda si ne mai cheama si-n toamna sa le mai colindam si din curs.
O sa revin saptamana viitoare cu povestiri si impresii.
Si acum vreau sa inchei, spunandu-va o perla scoasa de una din colegele mele intr-o stare de... oboseala profunda:
Ea: "Tu, gelul asta de dus e murdar!"
Noi: "Hai sa-l spalam"
joi, 3 decembrie 2009
Bubu - the little dog
...Si uite ca incet, incet trece si mini-vacanta mea de o saptamana. Da' nu-i nimic...vine alta si mai lunga - de o luna.
A fost destul de plina saptamana asta.
1. Ziua nationala. La multi ani, romani, si-atat. In rest ziua asta nu a mai starnit niciun fel de emotie. La mine in casa a deranjat doar doua molii care stateau relaxate pe drapelul din dulap. Tata s-a gandit sa-l afiseze pe balcon, ca sa se mai invioreze culorile de pe el, ca incepeau sa paleasca.
2. Campanie electorala. Multa sila si dezgust cu nemiluita. Deci, la fel de neinteresant, si de anost pentru mine.
3. Profa de engleza s-a gandit ca daca o sa ne dea sa scriem un caiet intreg cu exercitii de gramatica o sa invatam limba engleza. Asa ca, ne-a facut cadou cateva zeci de exercitii cu timpurile verbale. Un caiet intreg, mai exact. Plus ca mi-am mai propus sa termin si alte proiecte/referate. Asa ca, am avut de lucru saptamana asta, nu gluma.
4. M-am pus pe invatat coreldraw. Desi am fost sfatuita sa gadil mai degraba photoshop-ul, ma incapatanez sa lucrez in corel, ca pe el mi s-a pus mie pata.
5. (Asta am lasat-o la urma ca e cea mai delicioasa parte). Trebuie sa va arat ceva magnific de-a dreptul. Eu cand am vazut, m-am topit toata, incepand cu picioarele si terminand cu neuronul.
Sa vedeti minunantie: ma cheama o prietena pana la ea ca s-o ajut cu ceva. Ma imbrac, fug la ea, cand intru in camera, vad ceva rotund, mic si pufos. Era un ghemotoc de catel, de marimea unei chiftele, blanos si viu.
Iar ajutorul meu consta in a-i face baie. Desi eram doua persoane cu o "chifteluta" delicioasa si blanoasa, ne-am chinuit ceva sa-l spalam, ca nu voia nicicum sa stea la sapunit. La sapunit ca la sapunit, dar sa vezi la partea cu uscatul... foehnul a devenit astfel pentru el, ca un fel de...factura la intretinere: cand il vede, devine agitat si nu-si gaseste locul.
Asadar, sa va fac cunostinta cu... BUBU - un minunat shih tzu:

Ia priviti-l si cum doarme:

Nu-i asa ca e magnific? Si nu-i asa ca mi-ar sta bine si mie in brate cu un labrador - golden retriever?
A fost destul de plina saptamana asta.
1. Ziua nationala. La multi ani, romani, si-atat. In rest ziua asta nu a mai starnit niciun fel de emotie. La mine in casa a deranjat doar doua molii care stateau relaxate pe drapelul din dulap. Tata s-a gandit sa-l afiseze pe balcon, ca sa se mai invioreze culorile de pe el, ca incepeau sa paleasca.
2. Campanie electorala. Multa sila si dezgust cu nemiluita. Deci, la fel de neinteresant, si de anost pentru mine.
3. Profa de engleza s-a gandit ca daca o sa ne dea sa scriem un caiet intreg cu exercitii de gramatica o sa invatam limba engleza. Asa ca, ne-a facut cadou cateva zeci de exercitii cu timpurile verbale. Un caiet intreg, mai exact. Plus ca mi-am mai propus sa termin si alte proiecte/referate. Asa ca, am avut de lucru saptamana asta, nu gluma.
4. M-am pus pe invatat coreldraw. Desi am fost sfatuita sa gadil mai degraba photoshop-ul, ma incapatanez sa lucrez in corel, ca pe el mi s-a pus mie pata.
5. (Asta am lasat-o la urma ca e cea mai delicioasa parte). Trebuie sa va arat ceva magnific de-a dreptul. Eu cand am vazut, m-am topit toata, incepand cu picioarele si terminand cu neuronul.
Sa vedeti minunantie: ma cheama o prietena pana la ea ca s-o ajut cu ceva. Ma imbrac, fug la ea, cand intru in camera, vad ceva rotund, mic si pufos. Era un ghemotoc de catel, de marimea unei chiftele, blanos si viu.
Iar ajutorul meu consta in a-i face baie. Desi eram doua persoane cu o "chifteluta" delicioasa si blanoasa, ne-am chinuit ceva sa-l spalam, ca nu voia nicicum sa stea la sapunit. La sapunit ca la sapunit, dar sa vezi la partea cu uscatul... foehnul a devenit astfel pentru el, ca un fel de...factura la intretinere: cand il vede, devine agitat si nu-si gaseste locul.
Asadar, sa va fac cunostinta cu... BUBU - un minunat shih tzu:
Ia priviti-l si cum doarme:
Nu-i asa ca e magnific? Si nu-i asa ca mi-ar sta bine si mie in brate cu un labrador - golden retriever?
duminică, 29 noiembrie 2009
Reclame...
Mi-am luat vacanta. Toata saptamana. Asa ca, sunt acasa, la rasfat. Ma mai duc la Sibiu abia saptamana viitoare, dar n-o sa fac prea multi purici pe-acolo ca o sa ma teleportez din nou acasa, de data asta pentru vacanta oficiala.
In alta ordine de idei, mi-am adus aminte ca voiam sa va spun despre o reclama. De fapt noua reclama de la Santal. Mie mi se pare geniala. Foarte bine realizata, piesa e superba si se potriveste de minune cu imaginea. Si sloganul e ca o manusa: "elibereaza puterea fructelor".
Daca nu stiti reclama (sa va fie rusine), atunci chiorati-va acum la ea. Pe mine chiar ma bine-dispune.
(N-am gasit varianta in romana, decat cea in italiana, dar e buna si asta.)
SPOT SANTAL 30"
edna godoy | MySpace Video
De la reclame la sucuri, trecem la reclame la prezidentiabili.
Intrebare: ati vazut acele panouri cu primarul Florea alaturi de Basescu? ala cu "demni impreuna"? Si ati vazut si in ce hal l-au schilodit pe Florea? De fiecare data cand trec pe langa un panou din ala rad de ma prapadesc. Daca n-ati observat defectiunea lui Florea, v-o descriu eu (ca de aratat n-am cum, ca doar n-o sa-mi virusez blogul cu afise electorale): umarul stang a lui Florea, cel dinspre marginea bannerului e perfect normal. Dar umarul care e lipit de cel al lui Base e cam cioplit. De fapt, e cam taiat de tot. I-au retezat umarul drept, probabil in intentia de a nu fi deasupra lui Base (in poza).
Asadar, exista doua variante: ori cel care-a editat poza e PSD-ist ori PNL-ist, ori Photoshop-ul, cand a vazut pe cine trebuie sa editeze s-a speriat si s-a stricat, si atunci poza a fost modificata in paint.
Cert e ca a iesit un afis ca pentru o clinica de chirurgie.
In concluzie, va urez distractie placuta atunci cand treceti pe langa panourile astea.
In alta ordine de idei, mi-am adus aminte ca voiam sa va spun despre o reclama. De fapt noua reclama de la Santal. Mie mi se pare geniala. Foarte bine realizata, piesa e superba si se potriveste de minune cu imaginea. Si sloganul e ca o manusa: "elibereaza puterea fructelor".
Daca nu stiti reclama (sa va fie rusine), atunci chiorati-va acum la ea. Pe mine chiar ma bine-dispune.
(N-am gasit varianta in romana, decat cea in italiana, dar e buna si asta.)
SPOT SANTAL 30"
edna godoy | MySpace Video
De la reclame la sucuri, trecem la reclame la prezidentiabili.
Intrebare: ati vazut acele panouri cu primarul Florea alaturi de Basescu? ala cu "demni impreuna"? Si ati vazut si in ce hal l-au schilodit pe Florea? De fiecare data cand trec pe langa un panou din ala rad de ma prapadesc. Daca n-ati observat defectiunea lui Florea, v-o descriu eu (ca de aratat n-am cum, ca doar n-o sa-mi virusez blogul cu afise electorale): umarul stang a lui Florea, cel dinspre marginea bannerului e perfect normal. Dar umarul care e lipit de cel al lui Base e cam cioplit. De fapt, e cam taiat de tot. I-au retezat umarul drept, probabil in intentia de a nu fi deasupra lui Base (in poza).
Asadar, exista doua variante: ori cel care-a editat poza e PSD-ist ori PNL-ist, ori Photoshop-ul, cand a vazut pe cine trebuie sa editeze s-a speriat si s-a stricat, si atunci poza a fost modificata in paint.
Cert e ca a iesit un afis ca pentru o clinica de chirurgie.
In concluzie, va urez distractie placuta atunci cand treceti pe langa panourile astea.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)